Bojdeuca Ion Creangă

  Locație  :  Iași, Județul Iași 

Bojdeuca lui Ion Creangă a fost inaugurată ca muzeu la 15 aprilie 1918, devenind prima casă memorială din România și unul dintre cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Române. A fost restaurată în mai multe rânduri: 1918, 1946, 1968, 1984 – 1986, 1989. Bărbatul ce păcătuise mergând la teatru, tunzându- și coada diaconicească și trăgând cu pușca după ciorile din curtea bisericii Golia din Târgu Cucu și-a trăit aici ultimii ani de viață (1872-1889). În mahalaua Țicău, la bojdeuca de vălătuci se mută scriitorul împreună cu fiul Constantin de 12 ani, după divorțul de Ileana. La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.

Casa construită înainte de 1850 în Valea Plângerii, mahalaua Țicău, o ulicioară „plină de noroi când sunt ploi mari și îndelungate, zise și putrede, iar la secetă gemea colbul pe dânsa“ e una tipic țărănească, modestă, cu cerdac, două odăițe și patru ferestre în formă de cruce. Planul „bojdeucii“ amintește de structura tripartită a locuinței tradiționale românești, cuprinzând o tindă la mijloc, cu încăperile situate de o parte și de alta a ei. În cazul de față, cele două încăperi sunt așezate la dreapta și la stânga unei tainice tinde care duce undeva în spatele casei, spre cerdacul unde, uitandu-se „pe cerul plin de minunății“, Eminescu îi povestea lui Creangă „atâtea lucruri frumoase“. Iubitorul de cultură poate contempla aici exponatele originale care au rămas de la scriitor în cele două camere: cea cu hornul asemănător celui din casa părintească de la Humulești și cea de „curat“, unde a fost găzduit Mihai Eminescu în anul 1876. „Bojdeuca de căsuță“, cum o numește însuși marele povestitor Ion Creangă, cu o perspectivă încântătoare spre dealurile Ciric și Sorogari, cu acoperișul lăsat și bătut în dranița adusă de la Neamț, cu prispă și cerdac, înconjurată de flori și arbori, păstrează și astăzi aceeași fermecătoare ambianță, întocmai ca-n vremurile de odinioară, constituind un loc de popas și meditație, de întoarcere la propriul nostru început. Bojdeuca lui Ion Creangă ne oferă mărturii ale tradițiilor noastre, ne înfățisează elemente caracteristice caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stâlpi de lemn.

Veronica Micle și Mihai Eminescu îi vor trece des pragul bojdeucii în ultimii ani de viață. Aici s-a cunoscut și împrietenit cu Eminescu la îndemnul căruia a scris întrega sa operă Povestirile, Poveștile și Amintirile.

Curtea Bojdeucii e păzită de bustul de granit al povestitorului, realizat de Iftimie Bârleanu în 1968, precum și de o statuie realizată de studenți ai Academiei de Arte plastice.

În 1968 s-a deschis o expoziție documentară privind viața și activitatea scriitorului, iar in 1989 s-a amenajat expozitia documentara intr-o cladire special construita (arh. Virgil Onofrei). Cladirea, construita inainte de 1850, a fost locuinta scriitorului Ion Creanga intre 1872 – 1889. A fost restaurata in anii: Sunt expuse obiecte memoriale: portretul în ulei real ce datează din 1889 (pictat de V. Mușnetanu), nisipernița, tocul și călimara cu care și-a scris opera, ceasul argintant și tabachera de argint cu monograma, colecția de documente originale Gheorghe Eminovici, bucoavna de la începutul secolului al XIX-lea, cartea manuscris Gheorghe Creangă, fotografii originale înfățișându- i pe Ion Creanga, Constantin Creanga, rude, prieteni, colecția revistei „Convorbiri Literare“, cărți din biblioteca lui Ion Creangă cu autograf, obiecte care au făcut parte din colecția fostului Muzeu Ion Creangă de la Mănăstirea Golia din Iași.

Cele două icoane din secolul al XVIII-lea, mobilierul de secol XIX, lampa originală, covoarele din lână vopsită în culori naturale, soba cu horn, măsuța rotundă din lemn, linguri, vase de lut din sec XIX, toate sunt mărturii ale tradiției populare și a modestiei țăranului moldovean. Lângă Bojdeucă, o clădire spațioasă adăpostește o bibliotecă și o expoziție documentară ce ilustrează drumul vieții lui Creanga: școlar, preot, învățator, scriitor, precum și colecția revistei „Convorbiri literare“. Anual se organizează patru sărbători: 2 ianuarie – ziua înmormântării, 1 martie – ziua de naștere care se sărbătorește cu manifestarea ce poarta numele de „Mărțisoare la bojdeuca din Țicău“, 14-15 aprilie zilele Bojdeucii – inaugurarea primului muzeu memorial literar din România, 31 decembrie-ziua morții, „Colinde la Bojdeucă“. Astăzi, în bojdeucă, turiști de peste tot din lume respiră aerul dulce-amar al „Amintirilor“.

Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) este unul dintre clasicii literaturii române alături de: Mihai Eminescu, I. Slavici și I.L.Caragiale. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. În 1875 îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. Între 1883 și 1889 a fost bolnav de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu și al Veronicăi Micle. Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889 în casa sa din cartierul Țicău.