Casa Memorială Ion Pop Reteganul

  Locație  :  Reteag, Județul Bistrița Năsăud  

 În localitatea Reteag, la nr. 24, se află o casă țărănească cu tarnat, construită în anul 1866 și transformată în muzeu în anul 1955. Ridicată de tatăl folcloristului Ion Pop Reteganul, casa adăpostește azi câteva dintre obiectele care au aparținut acestui cărturar de valoare, redactor al mai multor reviste din Transilvania și întemeietor al altora, culegător de datini, povești, cântece populare etc.
Ambianța austeră a spațiului de lucru al fostului învățător este dată de patul, biroul, masa, dulapurile cu cărți, oglinda și cufărul. Sunt expuse cărțile și articolele scrise de el, publicații conduse sau la care a colaborat, cărți editate la Gherla, mapele cu corespondența avută, planuri de lecții, traduceri, lucrări in manuscris etc. Cu ajutorul colecției prezente s-a reconstituit atmosfera unei case de intelectual de la țară, de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Ion Pop-Reteganul (1853-1905) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa și a rămas în istoria folcloristicii românești ca „cel mai mare folclorist al Ardealului“, fiind apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, I. Bianu, I. Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.
Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localitați din mai multe județe ale țării (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone.
A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării, dar cea mai mare parte va ramâne inedită.
A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român“ (Blaj, 1886), „Dreptatea“ (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea“ (Cernauți, 1897) „Revista ilustrată“ (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna“ și „Foaia poporului“ ( Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă“ (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice.
A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul“, în „Gazeta Transilvaniei“ (Brașov), „Gutinul“ (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice“ (1886-1887).
A fost secretar secund al „Asociațiunii pentru Literatura și Cultura poporului român“ (ASTRA) la Sibiu (1893-1896).