Prima școală românească Sf. Gheorghe

  Locație  :  Sf. Gheorghe, Județul Covasna  

Clădirea Primei Școli Românești se află în patrimoniul MNCR (Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni) și a fost ocupată mai mulți ani de romi, fiind redată Muzeului abia în 2006, după ce Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei a construit în doar 7 zile o casă în care au fost mutate cele două familii de romi care ocupau abuziv Școala. Prima Școală Românească din Sfântu-Gheorghe este atestată documentar din 1799 și a fost identificată pe baza izvoarelor documentare din fondul arhivistic Trei Scaune de la Direcția județeană a Arhivelor Naționale Covasna și a unor documente păstrate în arhivele bisericilor. Istoria acestei școli este strâns legată de istoria bisericii românești din zonă, luând ființă sub aripa acesteia, ceea ce explică faptul că primii dascăli au fost în mare parte preoți.
Înainte de finalizarea clădirii, cursurile școlare se țineau în casa grănicerului secui Dants Ioan, iar potrivit documentelor „Școala Confesională Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe era frecventată alături de ortodocși și de reformați sau romano-catolici“, fiind considerată o școală bună. Școala confesională ortodoxă a funcționat până în anul 1873, când a fost închisă, iar din anul următor elevii români de origine ortodoxă au frecventat școlile comunale de stat în limba maghiară. În perioada 1930-1940, prin decizia Primăriei Sfântu Gheorghe, „terenul din fața bisericii și școlii confesionale a fost amenajat ca parc“, iar clădirea școlii locuită de diferiți chiriași.

Din 1960, în locul fostei școli confesionale ortodoxe a funcționat Școala pentru romi, în 1966 imobilul fiind întabulat în favoarea Statului Român, în administrarea operativă a Întreprinderii de Gospodărire Orășenească Sfântu Gheorghe și închiriat apoi către două familii din zonă.